a venit timpul

a venit timpul sa pun si eu prima postare despre femei. sa intru si eu in randul bloggerilor si sa scriu ce parere am despre populatia de sex opus.
de data asta m-am gandit un pic la ce o sa scriu, adica, am deja cateva idei, nu m-am asezat la tastatura fara nimic in minte, cum am facut la majoritatea postarilor de pana acum.

fiindca sunt incepator in bransa celor care astern cuvinte pe...monitor vreau sa ma afirm si spun ca eu NU am nevoie de femei. sa nu se inteleaga ca nu am nevoie de femei fiindca am nevoie de barbati, in nici un caz, doar ca nu consider femeia o necesitate a vietii.

fara discutie femeia face chestiile mult mai interesante si nu as putea spune niciodata ca nu are un rol important, dar nu e indispensabila.
cu alte cuvinte as vrea daca se poate sa fiu tot timpul inconjurat de prezente feminine, dar nu o sa am niciodata nevoie de una.

chestii mai concrete, un lucru indispensabil e mancarea. poti sa traiesti doar cu covrigi si apa toata viata, dar parca e mult mai bine sa mananci cate o alta delicatesa pe zi (asta e singura cumparatie care-mi vine acum, dar cred ca se intelege ideea de baza).

tot ce face o femeie si tot ce-ti poate oferi se poate inlocui, problema majora e ca nu tot timpul cu ceva la fel de bun, si aici ma refer la sex in caz ca nu e evident.
afectiune si chestii de genu? rahat, am 20 de ani, daca am nevoie de afectiune ma duc sa beau o bere vreun betivan de prieten misogin ca am destui, si la betie spun tot ce am de spus si-mi trece.
plimbarile romantice prin parcuri imi plac, dar sa fie facute de altii, deci si aici sunt acoperit. mancare imi fac singur si curat nu fac.
pana la urma intrebarea e....daca e asa simplu, de ce naiba sa-mi complic viata alergand dupa vreuna de care sa ma plang mai tarziu ca nu intelege de ce e asa important sa torn litri de bere in mine, sau de ce tre sa salvez universul fix cand ea vrea sa mergem sa-si cumpere pantofi.

pai raspunsul e clar si simplu, pentru ca ea are un corp intreg in timp ce eu dispun doar de maini. si sa spunem ca mainile nu-ti ofera prea mare varietate, ca e stanga si e dreapta si ambele stiu sa faca acelasi lucru.
si varietatea e importanta, facem multe pentru ea, facem compromisuri, bem mai putina bere si salvam universul mai tarziu. si daca nu facem ce ne place, ce facem? pai mai bem si cafea sau ceai in loc de bere(ca cica berariile si barurile nu-s romantice), tinem posete cat ele sunt in cabina de proba, na dam cu parerea la tzoale care oricum arata la fel si alte chestii amuzante.

in schimb, vine si rasplata, si cand ajungi acasa nu te mai intrebi ce filme cu jenna jameson au mai pus pe torrente. si dupa asta iti dai seama daca a meritat sacrificiul, daca nu, te intorci la starea initiala, si la cantitatea de bere dorita, dar totodata si la....sa spunem mai putina varietate.

de cele mai multe ori cineva scrie ceva despre femei dupa ce pateste ceva in legatura cu ele. isi gaseste marea iubire, i se trage clapa, o iubeste pe vreuna in secret, etc.
la mine nu s-a intamplat mai nimic de genu asta. defapt scriu asta pentru ca am vazut pe blogul lui radu ca la fiecare post de genu sunt hoarde de femei care comenteaza... vreau si eu un pic de atentie. asa mi-am dat seama ca tre sa scriu si eu despre ceva despre femei, asta plus o conversatie cu o pustoaica amuzanta dar destul de naiva.

examene....tristete....invazie

Azi dimineata am avut examen. Bineinteles ca m-am chinuit sa invat tot in ultima zi.Spre surprinderea mea am reusit, asta dovedeste faptul ca sunt lepra doar 350 de zile pe an, restul sunt elev silitor. La examen am facut mai mult decat ma asteptam. In fine nu asta e ideea, pana acum nu e nimic iesit din comun, viata oricarui student netocilar (si inteligent si modest).....banal.

Partea tare e ca examenul a fost de la 7 jumate....ouch....eu.......7 jumate...uitasem ca exista ora aia.
Din cauza cafelelor baute in timpul studiului nu am reusit sa dorm deloc noaptea, cea ce s-a dovedit a fi un lucru bun, pentru ca am evitat problema trezitului de dimineata.
M-am cam plictisit ce-i drept in timpul noptii. Mai aruncam un ochi pe materia proaspat acumulata....ma mai uitam pe geam.....numaram masinile care treceau.....radeam de prostul de jandarm care sta si pazeste ca prostul gardul de la cotroceni. Intr-un final am deschis televizorul (cred ca prima data pe 2009) care mi-a tinut companie pana a trebuit sa plec.

La 6 jumate ma coboram la metrou. Am vazut un grup relativ insemnat de muncitori chinezi. Stiam ca mai nou avem muncitori chinezi in constructii dar nu vazusem atatia deodata. Erau la eroilor, venisera dinspre industriilor si asteptau metroul mai departe. De ce sa nu recunosc ca a trezit un pic marlanul din mine aceasta priveliste. Adica eu sunt oarecum patriot, dar sa fim seriosi, in momentul de fata suntem un neam de capsunari si spalatori de cururi prin italia(in ochii anumitor state europene); DAR IN DIMINEATA AIA NU !!! Noi eram aia la care vin oamenii sa munceasca, ca la noi e cald si bine, la noi e viata, la noi curge miere din izvoare, etc.
Dispretuiesc gandirea de genu asta, dar tre sa trecunosc ca ma busise pentru un moment. In 3 minute a aparut metroul meu, in care se urcau si muncitorii chinezi.

Starea de spirit s-a schimbat complet. Metroul ala era cam un sfert plin cu alti muncitori chinezi...care...in combinatie cu astea de la eroilor deveneau al naibii de multi. In metrou eram inconjurat, peste tot erau chinezi...si atunci mi-am dat seama....ASTA E INVAZIE!!!, ne invadeaza china. In ochii mei nu mai erau muncitori veniti sa castige un ban cinstit mai usor ca la ei in tara....erau razboinici shaolin, maestri ai kung-fu-ului gata oricand sa ucida cu mainile goale (bine, asta pentru ca am eu mintea mai creata si ma joc prea mult). O dadusem intr-o paranoia gen Cartman in The China Problem (daca nu ai idee cine e Cartman ;) , lasa ca nu spun la nimeni ca nici acum nu stii dar sa te interesezi urgent).

Sa nu ma intelegeti gresit, nu am nimic cu oamenii aia, chiar ii admir ca au venit din partea cealalta a lumii sa munceasca intr-o tara de care probabil au auzit prima data de la angajator.

Daca deja erati constienti de chestia cu chinezii si nu e nimic nou in tot ceea ce am spus eu pana acum imi pare rau....dar eu am mai mers cu metroul la ora aia doar cand ma intorceam din vreun club si eram falit si n-aveam bani de taxi. Eram falit pentru ca dadusem toti banii pe chestii lichide, deci, nu eram prea atent in jur, singura mea preocupare era sa ma concentrez sa nu regurgitez lichiditatile scumpe in metrou.

Dar acum nu....acum eram fresh. Si am observat a doua chestie, mai grava din punctul meu de vedere...tristetea.

Eram inconjurat de tristete, nimeni nu zambea, toti incercau sa mai stea macar o statie cu ochii inchsi, erau cativa care ar fi dat cate o saptamana de viata pentru o ora de somn in plus.
O sa ajung si eu asa? O sa trebuiasca sa fiu zombie in fiecare dimineata? Sa fiu atat de nervos ca daca l-as avea la indemana as trage cu shotgun-ul in tot ce misca?
Bine, acum nu sper ca o sa consider pentru restul vietii ora 13:00 ca fiind o ora matinala, si incep sa-mi dau seama ca defapt micul dejun nu se ia la 14:00....dar frate, nici la 5:00 nu as vrea sa ma trezesc pentru 20 sau 30 de ani sau cat naiba tre sa muncesti pana iesi la pensie.
Din pacate, acum la fragila mea varsta imi dau seama putin cate putin cum traiesc eu si cum o sa traiesc cand nu o sa ma mai tarasca parintii in spate.
Descopar si plang, si trag cu dintii de ce a mai ramas din inocenta mea viata boema in care (cu o mica exceptie) serviciu era atnuci atunci cand trebuia sa stergi tabla la scoala generala.

provocarea pisoarului

Incep cu un moment introductiv.

Daca o sa fii printre putinii care intra aici ca ai vazut linkul la statusul de pe messenger si te intrebi de ce n-am mai scris de mult iti dau imediat raspunsul. Pentru ca sunt o lepra umana care nu duce niciodata nimic la sfarsit, pentru ca nu am avut chef, pentru ca nu am avut un subiect clar, pentru ca au aparut cateva jocuri care au trebuit terminate, pentru ca a trebuit sa mai cresc in nivel la jocurile pe care deja le joc.
Daca esti vreun cretin care chiar intra regulat sa vada daca am mai scris ceva inseamna ca esti cretin in toata puterea cuvantului, adica asta " CRETÍN, -Ă, cretini, -e, adj., s.m. şi f. (Persoană) care suferă de cretinism; imbecil, idiot. ♦ (Om) stupid, absurd. – Din fr. crétin.
Sursa: DEX '98"

A doua chestie din momentul introductiv; am fost la scoala, nu e chiar echipa suedeza pe care o asteptam, sunt cateva exceptii totusi. Oricum deja vine sesiunea si eu stiu numele la vreo 5 colegi din serie, atat de interesanti sunt.

Cam atat pentru introducere, sa trecem la subiect. Eram intru-un bar cu un amic si vorbeam despre scris chestii, ca de la profesionist la amator. Stiu ca o sa fiti uimiti dar eu eram amatorul aici. Si pe cand ascultam sfaturile pretioase si sorbeam din atotprezenta bere m-a trasnit...pisarea(ca eu ma pis des cand beau bere, des, mult si cu jet, dar asta e o alta poveste).

Mi-am satisfacut nevoia fireasca si m-am intors la conversatie. Pe la a 3-a vizita in locul sfant m-a trasnit iar, de data asta noul subiect.De fiecare data m-am pisat la acelasi pisoar, si de fiecare data incercam sa desfac cu jetul mucul de tigara aruncat acolo de cineva care folosise minunatul recipient inaintea mea(asta e o chestie pe care o fac sa nu ma plictisesc in timp ce ma pis).
Prima parte e usoara, sa desprinzi tutunul ramas si sa il imprastii peste tot, doar ca apoi sa-l impingi spre surgere, sa faci curat la locul de munca pentru etapele urmatoare.

Pana aici poate oricine, cu orice jet dintr-o singura pisare.
Urmeaza partea a 2-a cand trebuie sa desfaci hartia de pe filtru. Tine minte, se foloseste doar jetul, nu ai voie sa pui mana. Eu reusesc sa fac asta tot din prima pisare deobicei.
Sa imi dezvaluiesc tehnica.

Intai trebuie sa aduci mucul ala la perete si sa-l tii acolo ca sa nu aibe unde sa fuga. Apoi foarte delicat misti jetul in sus si in jos ca sa il rotesti si ca sa aflii unde e lipita hartia. Cand ai gasit lipitura concentrezi focul asupra acelei zone. Daca nu ai jetul destul de puternic poti sa incerci sa misti stanga-dreapta ca sa se dezlipeasca.
Bun, ai reusit si asta, ai dat hartia jos, o directionezi spre scurgere si ai grija ce-i faci ca sa intre sa nu te mai deranjeze.
Apoi iti concentrezi iarasi jetul pe ce ti-a ramas (eu cam pana aici ajung la prima pisare, imi mai ramane de cate o salva).

Asta e partea dificila rau, iti trebuie indemanare si un jet puternic fiindca trebuie imbitat bine filtru ala ca sa se desparta in cele 3 parti (asta presupune sa fie un chistoc de la o tigara care are filtru cu 3 parti, ca daca nu, aici ai terminat).
Ochiul se formeaza in timp ca sa-ti dai seama in ce parti e mai slabit, dar ideea de baza e ca trebuie sa tii jetul constant pe el, sa-l misti in toate partile, sa-l rotesti sa-i faci tot ce se poate.
Daca nu iese din prima nu te simti descurajat, chair si mie imi ia cateodata 2-3 ture de pisare etapa asta.
Pentru alte sfaturi nu ezita sa intrebi, sau daca deja esti profesionist si ai o alta tehnica te rog sa o impartasesti.

Din pacate aici se termina fabulosul meu comeback, e posibil sa mai revin cu alte sfaturi practice sau povesti despre jetul meu uimitor.